← înapoi la căutare

obțineau

/ob.ʦiˈne̯aw/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din obține.

Definiții

  1. forma de persoana a III-a plural la imperfect pentru obține.

obține

/obˈʦi.ne/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din franceză obtenir < latină obtinere (după ține).

Definiții

  1. (v.tranz.) a dobândi, a primi, a căpăta (ceva); a reuși să ajungă la..., a realiza ceva.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru obține.
  3. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru obține.

Exemple

  • Nu mai obțin un ban de la el.
  • Au obținut o recoltă bogată.
  • A obține o mare faimă, o mare experiență.
  • Au obținut unele progrese.

Declinare

CazSingularPlural
verbobțineaobțineau

Sinonime: căpăta, primi, scoate, vedea; câștiga, dobândi, întruni, lua, procura, realiza, repurta; (pop.) cunoaște

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică