oarecică
/o̯a're.ʧi.kə/Etimologie
Din oarece + sufixul -ică.
Definiții
- (reg.) un lucru oarecare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | oarecică | — |
| genitiv-dativ | oarecicăi | — |
| vocativ | oarecică | — |
| articulat | oarecica | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică