oțelar
/o.ʦe'lar/Etimologie
Din oțel + sufixul -ar.
Definiții
- muncitor calificat care efectuează într-o oțelărie operațiile de elaborare a șarjei de oțel.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | oțelar | oțelari |
| genitiv-dativ | oțelarului | oțelarilor |
| vocativ | oțelarule | oțelarilor |
| articulat | oțelarul | oțelarii |