năvălitor
/nə.və.li'tor/Etimologie
Din a năvăli + sufixul -tor.
Definiții
- care năvălește; agresor, invadator, cotropitor.
Din a năvăli + sufixul -tor.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | năvălitor | năvălitori |
| genitiv-dativ | năvălitorului | năvălitorilor |
| vocativ | năvălitorule | năvălitorilor |
| articulat | năvălitorul | năvălitorii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică