nătărăie
/nə.tə.rəˈi.e/Etimologie
Din nătărău + sufixul -ie.
Definiții
- (înv. și reg.) nesocotință, nechibzuință, prostie, nerozie.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nătărăie | nătărăii |
| genitiv-dativ | nătărăiei | nătărăiilor |
| vocativ | nătărăie | nătărăiilor |
| articulat | nătărăia | nătărăiile |