← înapoi la căutare

năpăstuitor

/nə.pəs.tu.i'tor/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din a năpăstui + sufixul -tor.

Definiții

  1. rarpersoană care năpăstuiește pe cineva; asupritor; calomniator.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativnăpăstuitornăpăstuitori
genitiv-dativnăpăstuitoruluinăpăstuitorilor
vocativnăpăstuitorulenăpăstuitorilor
articulatnăpăstuitorulnăpăstuitorii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică