năfurică
/nə.fu'ri.kə/Etimologie
Confer nafură.
Definiții
- (bot.) (Artemisia annua) plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina dreaptă, cu frunze penate și cu flori gălbui, dispuse în capitule mici; peliniță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | năfurică | năfurici |
| genitiv-dativ | năfuricii | năfuricilor |
| vocativ | năfurică | năfuricilor |
| articulat | năfurica | năfuricile |
Sinonime: (bot.) (reg.) mălin, măturișcă, măturiță, peliniță, buruiană-de-țară, mătura-Maicii-Precesta, mătură-turcească