numitor
/nu.mi'tor/Etimologie
Din a numi + sufixul -tor.
Definiții
- termen al unei fracții ordinare, scris sub linia de fracție, care reprezintă împărțitorul operației de împărțire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | numitor | numitori |
| genitiv-dativ | numitorului | numitorilor |
| vocativ | numitorule | numitorilor |
| articulat | numitorul | numitorii |