numire
/nu'mi.re/Etimologie
Din a numi.
Definiții
- faptul de a numi sau de a fi numit; (p.ext.) nume.
- (concr.) act prin care se comunică cuiva încadrarea într-o funcție.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | numire | numiri |
| genitiv-dativ | numirii | numirilor |
| vocativ | numire | numirilor |
| articulat | numirea | numirile |