nufăr
/'nu.fər/Etimologie
Din neogreacă νούφαρο (noúfaro), νούφαρ (noúfar) < probabil din turcă nilüfer, care provine din arabă نوفر (nūfar); نلوفر (nilūfar), نینوفر (nīnūfar). Confer franceză nénufar, spaniolă nenúfar.
Definiții
- (bot.) numele a două plante erbacee acvatice cu pețiolul foarte lung, cu frunze late care plutesc la suprafața apei, una având flori mari albe, cu miros plăcut (Nymphaea alba), cealaltă flori galbene (Nuphar lutea); (p.restr.) floarea acestor plante.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nufăr | nuferi |
| genitiv-dativ | nufărului | nuferilor |
| articulat | nufărul | nuferii |
Sinonime: Nymphaea alba: (bot.) (livr.) nenufar, (rar) plumieră, (reg.) plută, plutniță, plămână-albă, tidvă-de-apă, Nuphar luteum: (bot.) (livr.) nenufar, (reg.) plută, mai-de-apă, plămână-galbenă