noutate
/no.uˈta.te/Etimologie
Din latină novitas, novitatem, franceză nouvelle (după nou).
Definiții
- însușirea de a fi nou.
- (concr.) lucru nou, de curând pus în circulație, de-abia descoperit etc.
- veste, știre recentă (și interesantă); novita, nuvelă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | noutate | noutăți |
| genitiv-dativ | noutății | noutăților |
| vocativ | noutate | noutăților |
| articulat | noutatea | noutățile |