notificare
/no.ti.fi'ka.re/Etimologie
Din a notifica.
Definiții
- acțiunea de a notifica și rezultatul ei.
- comunicare scrisă adresată unei persoane, prin organul competent, în scopul de a o informa că un fapt sau un act juridic a fost îndeplinit sau urmează să fie îndeplinit; notificație.
- înștiințare oficială făcută de un stat altor state, printr-o notă diplomatică, cu privire la poziția sa într-o anumită problemă internațională.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | notificare | notificări |
| genitiv-dativ | notificării | notificărilor |
| vocativ | notificare | notificărilor |
| articulat | notificarea | notificările |