noruț
/no'ruʦ/Etimologie
Din nor + sufixul -uț.
Definiții
- norișor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | noruț | noruți |
| genitiv-dativ | noruțului | noruților |
| vocativ | noruțule | noruților |
| articulat | noruțul | noruții |
Din nor + sufixul -uț.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | noruț | noruți |
| genitiv-dativ | noruțului | noruților |
| vocativ | noruțule | noruților |
| articulat | noruțul | noruții |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică