normalitate
/nor.ma.li'ta.te/Etimologie
Din franceză normalité.
Definiții
- stare normală.
- (chim.) concentrație a unei soluții în comparație cu aceea a unei soluții normale.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | normalitate | — |
| genitiv-dativ | normalității | — |
| articulat | normalitatea | — |
Antonime: anormalitate