norișor
/no.ri'ʃor/Etimologie
Din nor + sufixul -ișor.
Definiții
- diminutiv al lui nor; noruț, noruleț, nouraș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | norișor | norișori |
| genitiv-dativ | norișorului | norișorilor |
| vocativ | norișorule | norișorilor |
| articulat | norișorul | norișorii |