noncontradicție
/non.kon.tra'dik.ʦi.e/Etimologie
Din franceză non-contradiction.
Definiții
- principiu fundamental al gândirii potrivit căruia despre un subiect este imposibil a afirma și a nega același predicat în același timp și sub același raport.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | noncontradicție | noncontradicții |
| genitiv-dativ | noncontradicției | noncontradicțiilor |
| vocativ | noncontradicție | noncontradicțiilor |
| articulat | noncontradicția | noncontradicțiile |