nomenclatură
/no.men.kla'tu.rə/Etimologie
Din franceză nomenclature < latină nomenclatura.
Definiții
- totalitatea termenilor întrebuințați într-o anumită specialitate sau într-un anumit domeniu de activitate, de obicei organizați metodic.
- listă, catalog etc. conținând titluri de opere, nume proprii, denumiri ale obiectelor dintr-un domeniu (organizate într-un anumit fel).
- (spec.) schemă de organizare a unei instituții conținând enumerarea posturilor sau a instituțiilor care se află în subordine, sub tutela sa.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nomenclatură | nomenclaturi |
| genitiv-dativ | nomenclaturii | nomenclaturilor |
| vocativ | nomenclatură | nomenclaturilor |
| articulat | nomenclatura | nomenclaturile |