noime
/noˈi.me/Etimologie
Din nouă + sufixul -ime.
Definiții
- a noua parte dintr-un întreg împărțit în părți egale.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | noime | noimi |
| genitiv-dativ | noimii | noimilor |
| vocativ | noime | noimilor |
| articulat | noimea | noimile |