← înapoi la căutare

noime

/noˈi.me/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din nouă + sufixul -ime.

Definiții

  1. a noua parte dintr-un întreg împărțit în părți egale.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativnoimenoimi
genitiv-dativnoimiinoimilor
vocativnoimenoimilor
articulatnoimeanoimile

noimă

/ˈnoj.mə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din neogreacă νόημα (nóima).

Definiții

  1. înțeles, sens, conținut (al unui cuvânt sau enunț); rost.
  2. (pop.) menire, țel, scop; motiv, cauză.
  3. rarsimbol, convenție.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativnoimănoime
genitiv-dativnoimeinoimelor
vocativnoimănoimelor
articulatnoimanoimele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică