noblețe
/no'ble.ʦe/Etimologie
Din franceză noblesse.
Definiții
- calitatea de nobil; rangul sau titlul de nobil; nobilime, nobilitate.
- rarnobilime.
- atitudine, însușire morală superioară; caracter nobil; nobilitate.
- distincție, eleganță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | noblețe | — |
| genitiv-dativ | nobleței | — |
| vocativ | noblețe | — |
| articulat | noblețea | — |