nobeliu
/no'be.lju/Etimologie
Din Nobel (numit după Alfred Nobel - chimist suedez) + -ium.
Definiții
- (chim.) element chimic metalic, transuranic, artificial, radioactiv, care se dezintegrează, trecând în fermiu, cu numărul atomic 102 și simbolul No.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nobeliu | — |
| genitiv-dativ | nobeliului | — |
| vocativ | nobeliule | — |
| articulat | nobeliul | — |