noatenă
/'no̯a.te.nə/Etimologie
Din noaten.
Definiții
- (pop.) mioară de la înțărcare până la doi ani.
- (reg.) mânză a cărui limită de vârstă variază de la șase luni până la doi sau trei ani.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | noatenă | noatene |
| genitiv-dativ | noatenei | noatenelor |
| vocativ | noateno | noatenelor |
| articulat | noatena | noatenele |