nituitură
/ni.tu.i'tu.rə/Etimologie
Din a nitui + sufixul -tură.
Definiții
- nituire; (concr.) loc unde s-a realizat o nituire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nituitură | nituituri |
| genitiv-dativ | nituiturii | nituiturilor |
| vocativ | nituitură | nituiturilor |
| articulat | nituitura | nituiturile |