nitril
/ni'tril/Etimologie
Din franceză nitrile, germană Nitril.
Definiții
- substanță organică, ester al acidului cianhidric, folosită în sinteza organică.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nitril | nitrili |
| genitiv-dativ | nitrilului | nitrililor |
| vocativ | nitrilule | nitrililor |
| articulat | nitrilul | nitrilii |