nepărtinire
/ne.pər.ti'ni.re/Etimologie
Din ne- + părtinire.
Definiții
- (pop.) imparțialitate, obiectivitate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nepărtinire | — |
| genitiv-dativ | nepărtinirii | — |
| vocativ | nepărtinire | — |
| articulat | nepărtinirea | — |
Din ne- + părtinire.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nepărtinire | — |
| genitiv-dativ | nepărtinirii | — |
| vocativ | nepărtinire | — |
| articulat | nepărtinirea | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică