necugetare
/ne.ku.ʤe'ta.re/Etimologie
Din ne- + cugetare.
Definiții
- acțiune, faptă necugetată; nechibzuință, nesocotință.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | necugetare | necugetări |
| genitiv-dativ | necugetării | necugetărilor |
| vocativ | necugetare | necugetărilor |
| articulat | necugetarea | necugetările |