neastâmpăr
/ne.asˈtɨm.pər/Etimologie
Din ne- + astâmpărat.
Definiții
- faptul de a fi neastâmpărat; starea celui neastâmpărat; lipsă de astâmpăr; neliniște, impaciență, agitație.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | neastâmpăr | — |
| genitiv-dativ | neastâmpărului | — |
| vocativ | neastâmpărule | — |
| articulat | neastâmpărul | — |