nautil
/na.u'til/Etimologie
Din franceză nautile < latină nautilus.
Definiții
- gen de animale cefalopode cu cochilia externă spiralată; (spec.) moluscă din mările calde, cu corpul închis într-o scoică împărțită în mai multe compartimente (Nautilus pompilius).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nautil | nautili |
| genitiv-dativ | nautilului | nautililor |
| vocativ | nautilule | nautililor |
| articulat | nautilul | nautilii |