nasture
/'nas.tu.re/Etimologie
Etimologie necunoscută. Confer italiană nastro ("panglică").
Definiții
- obiect de metal, sidef, os, lemn, material plastic etc., de diferite forme, care servește la încheiatul hainelor, al pernelor etc. sau ca ornament la o haină.
- (reg.) tabletă, comprimat, pastilă (conținând o substanță medicamentoasă).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nasture | nasturi |
| genitiv-dativ | nasturelui | nasturilor |
| articulat | nasturele | nasturii |
Sinonime: (pop.) bumb