narcisă
/narˈʧi.sə/Etimologie
Din franceză narcisse < latină narcissus.
Definiții
- (bot.) (Narcissus) nume dat mai multor specii de plante erbacee cu frunze lungi, ușor îndoite pe nervura principală, cu flori solitare, albe sau galbene, fin parfumate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | narcisă | narcise |
| genitiv-dativ | narcisei | narciselor |
| vocativ | narcisă, narciso | narciselor |
| articulat | narcisa | narcisele |
Sinonime: (bot.) (pop.) zarnacadea, (reg.) cocoară, coprină, ghiocel, lușcă, nevestică, unguroaică, unguroaie, floare-de-ceapă, rogoz-de-grădină, stânjen-alb, (Munt.) fulie