nacealnic
Etimologie
Din rusă наkeалник (nacealnik).
Definiții
- (înv.) șef al unui serviciu sau al unei instituții (civile, militare sau religioase); conducător; (p.ext.) comandant.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nacealnic | nacealnici |
| genitiv-dativ | nacealnicului | nacealnicilor |
| vocativ | nacealnicule | nacealnicilor |
| articulat | nacealnicul | nacealnicii |