nacafa
/na.ka'fa/Etimologie
Din turcă nafaka.
Definiții
- (înv. și reg.) pretenție; capriciu, toană.
- preocupare, pasiune.
- necaz, neajuns; belea, pacoste.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nacafa | năcăfale |
| genitiv-dativ | năcăfalei | năcăfalelor |
| vocativ | nacafa | năcăfalelor |
| articulat | nacafaua | năcăfalele |