nătângie
/nə.tɨn'ʤi.e/Etimologie
Din nătâng + sufixul -ie.
Definiții
- lipsă de inteligență, de pricepere; (p.ext.) faptă, vorbă, atitudine de om nătâng; neghiobie, prostie.
- îndărătnicie, încăpățânare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | nătângie | nătângii |
| genitiv-dativ | nătângiei | nătângiilor |
| vocativ | nătângie | nătângiilor |
| articulat | nătângia | nătângiile |