năsturar
/nəs.tu'rar/Etimologie
Din nasture + sufixul -ar.
Definiții
- rarpersoană care face sau vinde nasturi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | năsturar | năsturari |
| genitiv-dativ | năsturarului | năsturarilor |
| vocativ | năsturarule | năsturarilor |
| articulat | năsturarul | năsturarii |