năsădit
/nə.sə'dit/Etimologie
Din a năsădi.
Definiții
- (pop.) faptul de a năsădi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | năsădit | năsădite |
| genitiv-dativ | năsăditului | năsăditelor |
| vocativ | năsăditule | năsăditelor |
| articulat | năsăditul | năsăditele |
Din a năsădi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | năsădit | năsădite |
| genitiv-dativ | năsăditului | năsăditelor |
| vocativ | năsăditule | năsăditelor |
| articulat | năsăditul | năsăditele |
Din slavă (veche) nasaditi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | năsădea | năsădeau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică