nărui
/nə.ru'i/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (v.refl. tranz.) a (se) dărâma, a (se) surpa, a (se) prăbuși; (spec.) a (se) ruina.
- (v.refl.) (despre ființe) a se prăbuși cu toată greutatea corpului; (p.ext.) a muri (prăbușindu-se).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | năruea | nărueau |