năprasnicire
/nə.pras.ni'ʧi.re/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din năprasnici.
Definiții
- acțiunea de a năprasnici și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | năprasnicire | năprasniciri |
| genitiv-dativ | năprasnicirii | năprasnicirilor |
| vocativ | năprasnicire, năprasnicireo | năprasnicirilor |
| articulat | năprasnicirea | năprasnicirile |
năprăsnicire
/nə.prəs.ni'ʧi.re/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin
Etimologie
Din năprăsnici.
Definiții
- acțiunea de a năprăsnici și rezultatul ei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | năprăsnicire | năprăsniciri |
| genitiv-dativ | năprăsnicirii | năprăsnicirilor |
| vocativ | năprăsnicire, năprăsnicireo | năprăsnicirilor |
| articulat | năprăsnicirea | năprăsnicirile |