năimi
/nə.iˈmi/Etimologie
Din năiem (învechit „chirie” < slavă (veche)).
Definiții
- (v.tranz. și refl.) (înv. și pop.) a (se) angaja, a (se) tocmi pentru o muncă plătită.
- (v.tranz.) a închiria; a arenda.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | năimea | năimeau |