măsura
/mə.suˈra/Etimologie
Din latină mensūrāre.
Definiții
- (v.tranz.) a determina cu instrumente sau cu aparate de măsură, etaloane etc., valoarea unei mărimi (lungime, masă, greutate, tensiune electrică etc.); a lua măsura; spec. a cântări.
- rara aplica pedepse, lovituri etc.
- a evalua, a aprecia valoarea, mărimea.
- a străbate (pe jos), a parcurge de la un capăt la altul un spațiu, o distanță.
- a cuprinde cu ochii, a cerceta cu privirea o distanță, un loc.
- a privi pe cineva cu atenție; a privi disprețuitor sau amenințător.
- (fig.) (v.tranz.) a cântări, a modera, a înfrâna cuvintele, gesturile, manifestările etc.
- (v.refl. și tranz.) a (se) compara cu cineva din punctul de vedere al forței fizice, intelectuale etc.
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru măsura.
Exemple
- Măsoară cu metrul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | măsura | măsurau |
Sinonime: 1: calcula, cântări, 3: evalua, 4: parcurge, 5: scruta, 6: examina, 1: cântări, modera, 2: compara