mărmurar
/mər.mu'rar/Etimologie
Din marmură + sufixul -ar.
Definiții
- meșter care lucrează marmura.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mărmurar | mărmurari |
| genitiv-dativ | mărmurarului | mărmurarilor |
| vocativ | mărmurarule | mărmurarilor |
| articulat | mărmurarul | mărmurarii |