← înapoi la căutare

mărita

/mə.riˈta/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină maritare.

Definiții

  1. (v.refl.) (despre femei) a se căsători.
  2. (v.tranz.) a da o fată în căsătorie.
  3. (v.tranz.) (fam.) a vinde cu un preț derizoriu un lucru nefolositor sau de proastă calitate, a se descotorosi de ceva.
  4. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru mărita.

Declinare

CazSingularPlural
verbmăritamăritau

Sinonime: căsători, cununa, însura

Antonime: divorța, despărți

măritai

/mə.riˈtaj/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din mărita.

Definiții

  1. forma de persoana a I-a singular la perfect simplu pentru mărita.
  2. forma de persoana a II-a singular la imperfect pentru mărita.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică