mărgioară
/mər.ʤi'o̯a.rə/Etimologie
Din margine + sufixul -ioară.
Definiții
- diminutiv al lui margine; mărginuță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mărgioară | mărgioare |
| genitiv-dativ | mărgioarei | mărgioarelor |
| vocativ | mărgioară | mărgioarelor |
| articulat | mărgioara | mărgioarele |