mărgeluță
/mər.ʤe'lu.ʦə/Etimologie
Din mărgea + sufixul -uță.
Definiții
- mărgelușă.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mărgeluță | mărgeluțe |
| genitiv-dativ | mărgeluței | mărgeluțelor |
| vocativ | mărgeluță | mărgeluțelor |
| articulat | mărgeluța | mărgeluțele |