mălurici
/mə.lu'riʧʲ/Etimologie
Din mălură + sufixul -ici.
Definiții
- (bot.) (Orobus variegatus sau Lathyrus venetus) plantă erbacee cu rizom noduros, cu flori roz-purpurii și cu fructul o păstaie, care are la maturitate culoarea brună.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mălurici | mălurici |
| genitiv-dativ | măluriciului | măluricilor |
| vocativ | măluriciule | măluricilor |
| articulat | măluriciul | măluricii |
Sinonime: (bot.) (reg.) orăstică, măzărichea-cucului