măgăreață
/mə.gəˈre̯a.ʦə/Etimologie
Din măgar + sufixul -eață.
Definiții
- (înv. și reg.) măgăriță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | măgăreață | măgărețe |
| genitiv-dativ | măgăreței | măgărețelor |
| vocativ | măgăreață | măgărețelor |
| articulat | măgăreața | măgărețele |