măcăi
/mə.kə'i/Etimologie
Din mac + sufixul -ăi.
Definiții
- (v.intranz.) (despre rațe) a scoate strigătul caracteristic speciei; a face mac-mac; a măcăni.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | măcăea | măcăeau |
măcăit
/mə.kəˈit/Etimologie
Din a măcăi.
Definiții
- faptul de a măcăi; strigătul caracteristic al raței; măcănit; măcăitură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | măcăit | măcăituri |
| genitiv-dativ | măcăitului | măcăiturilor |
| vocativ | măcăitule | măcăiturilor |
| articulat | măcăitul | măcăiturile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică