mânzărar
/mɨn.zə'rar/Etimologie
Din mânzare + sufixul -ar.
Definiții
- (pop.) cioban care păzește mânzările.
- (reg.) loc sau despărțitură din strungă unde stau mânzările.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mânzărar | mânzărari |
| genitiv-dativ | mânzărarului | mânzărarilor |
| vocativ | mânzărarule | mânzărarilor |
| articulat | mânzărarul | mânzărarii |