← înapoi la căutare

mânecar

/mɨ.ne'kar/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din mânecă + sufixul -ar.

Definiții

  1. haină țărănească scurtă, de stofă, de blană sau de pânză, cu sau fără mâneci.
  2. perniță sau scândură îmbrăcată în pânză, pe care se calcă mânecile unei haine.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmânecarmânecare
genitiv-dativmânecaruluimânecarelor
vocativmânecarulemânecarelor
articulatmânecarulmânecarele

mânecare

/mɨ.ne'ka.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a (se) mâneca.

Definiții

  1. acțiunea de a (se) mâneca și rezultatul ei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativmânecaremânecări
genitiv-dativmânecăriimânecărilor
vocativmânecaremânecărilor
articulatmânecareamânecările

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică