mutelcă
/mu'tel.kə/Etimologie
Din poloneză muterka, ucraineană мутeрка (muterka).
Definiții
- piesă de metal de mărime variabilă care are la mijloc o gaură cu filet în care se îmbucă spirala unui șurub sau o tijă cu filet.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | mutelcă | mutelci |
| genitiv-dativ | mutelcii | mutelcilor |
| vocativ | mutelcă | mutelcilor |
| articulat | mutelca | mutelcile |