musaip
Etimologie
Din turcă musahip.
Definiții
- înalt demnitar la curtea sultanului; confident al sultanului; consilier, sfetnic al domnitorului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | musaip | musaipi |
| genitiv-dativ | musaipului | musaipilor |
| vocativ | musaipule | musaipilor |
| articulat | musaipul | musaipii |