musafirlâc
/mu.sa.fir'lɨk/Etimologie
Din turcă misafirlik.
Definiții
- (înv.; azi depr.) vizită; (p.ext.) schimb de vizite, petrecere.
- (cu sens colectiv) musafiri mulți și de tot felul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | musafirlâc | musafirlâcuri |
| genitiv-dativ | musafirlâcului | musafirlâcurilor |
| vocativ | musafirlâcule | musafirlâcurilor |
| articulat | musafirlâcul | musafirlâcurile |